„Pe Argeș în jos,

Pe un mal frumos

Negru-Vodă trece

Cu tovarăși zece”

Iubiți credincioși și credincioase,

De-a lungul istoriei, mult au fost dezbătute misterioasele personaje din celebra poezie populară „Mănăstirea Argeșului”. Pe lângă meșterul Manole, soția sa Ana cea sacrificată pentru izbândirea construcției fastuoasei biserici și cele nouă „calfe și zidari”, apare în descrierea baladei populare culese de poetul Vasile Alecsandri cel mai misterios personaj pe nume „Negru-Vodă”.

Criticii literari îl asociază cel mai plauzibil cu un alt celebru personaj din istoria medievală a Valahiei și anume Radu Vodă, acesta fiind considerat ca un descălecător al Țării Românești, venit din Țara Făgărașului și care a domnit la sfârșitul secolului al XIII-lea, fără a avea vreo legătură cu măreața ctitorie de la Curtea de Argeș a blândului și credinciosului voievod Neagoe Basarab, adevăratul ctitor al capodoperei ortodoxe din Țara Românească.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab s-a născut aproximativ pe la 1459 într-o familie înstărită a Craioveștilor, luându-și numele de „Basarab” înainte de a fi uns Voievod al Țării Românești la anul 1512.

Studiind în Vest și în Orient, deprinde mai multe limbi de circulație internațională cum ar fi latina, greaca, sau slavona, fapt care îl va ajuta în viața sa de publicist al numeroaselor cărți de cult sau chiar în literatura vremii din Țara Românească.

Adolescența sa și-a petrecut-o în studiu profund și în desăvârșirea vieții spirituale, fiind un apropiat al Sfântului Nifon Patriarhul din Constantinopole sau cu Macarie, pionierul tipăriturilor din Țara Românească.

Odată ajuns pe tronul Țării Românești în 1512, Sfântul Voievod Neagoe Basarab cel deprins cu cultura isihastă și filantropică, devine un statornic susținător al mănăstirilor din Sfântul Munte Athos și din Sinai, însă o deosebită atenție o acordă bisericilor și mănăstirilor de pe cuprinsul Țării Românești unde consolidează și zidește numeroase locașuri de cult, culminând cu capodopera din Curtea de Argeș care devine necropola domnească în primă instanță și mai apoi Regele Carol întâi alege această mistică locație de pe „Argeș în jos, pe un mal frumos” pentru a fi necropola regală, unde odihnesc, nădăjduim până la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos, toți regii României, toți laolaltă găsindu-și liniștea lângă cel mai de preț odor al locului și anume Sfintele Moaște ale Cuvioasei Maici Filofteia.

Am fost binecuvântat de Dumnezeu să vizitez în 2016 această capodoperă din Curtea de Argeș și vă mărturisesc că nu am fost atât de fascinant de ce am învățat în literatură despre această ctitorie sau de misterul ce se ascunde în acea operă literară cât am fost mișcat și am simțit un fior adânc în sufletul meu simțindu-mă atât de aproape de Cuvioasa Filofteia, de Sfântul Neagoe Basarab, de doamna Despina soția Sfântului Neagoe, de doamna Stana fiica lui Neagoe Basarab și soția lui Ștefăniță cel Tânăr, domnitor al Moldovei și nepot al lui Ștefan cel Mare. Fiorul din sufletul meu se desăvârșea cu gândul la toți Regii României ce se odihneau acolo în 2016, Regele Mihai al României nefiind încă atunci trecut la viața veșnică.

De ce am ales să vă aștern câteva gânduri despre Sfântul Neagoe Basarab? Pe lângă faptul că este voievodul nostru și ctitorul Mănăstirii Curtea de Argeș, răspunsul îl găsim și în calendarul nostru bisericesc. Chiar astăzi, 26 Septembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab.

Rămâne în amintirea noastră ca un domnitor cărturar ce a contribuit alături de Macarie de la Târgoviște la tipărirea celor mai vechi cărți de cult ortodox de pe teritoriul țării noastre. Fiind el însuși un scriitor extrem de profund, cea mai celebră carte ce ne-a lăsat-o moștenire este „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. Mai rămâne Sfântul Neagoe Basarab în amintirea noastră ca un mare admirator, iubitor și susținător al ortodoxiei naționale și universale prin daniile făcute mănăstirilor din Athos sau Sinai. Nu în ultimul rând Neagoe Basarab a rămas în istorie ca un bun arhistrateg și negociator cu marile puteri occidentale prin negocierea cu Roma și Veneția în afilierea unei bătălii împotriva turcilor. Încuscrirea cu Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, cu care a fost contemporan, l-a făcut să adopte aceeași linie politică de apărare împotriva Imperiului Otoman și să negocieze cu marile curți occidentale independența și îndepărtarea otomanilor spre Bosfor.

Pe lângă toate aceste virtuți de bun creștin și iubitor de Dumnezeu, Sfântul Voievod Neagoe Basarab rămâne în istoria poporului nostru ca un om vrednic de pomenit, ca un adevărat conducător și unificator al comitatelor din Țara Românească, un voievod vrednic de locul de cinste căpătat în rândul sfinților din calendarul nostru ortodox.

Pentru rugăciunile Sfântului Neagoe Basarab al Țării Românești, Dumnezeu să ocrotească țara noastră și poporul nostru drept credincios.

Părintele George Acsente.