Odată, demult, mă plimbam împreună cu tatăl meu când, la o cotitură, el se opri deodată. După o clipă de tăcere, mă întrebă:

– În afară de ciripitul păsărelelor, mai auzi și altceva?

Îmi ascuți-i auzul și, după câteva secunde, îi răspunsei:

– Aud zgomotul unei căruțe …

– Așa este, spuse tatăl meu. Este o căruță goală.

Îl întrebai:

– Cum de știi că este o căruță goală, dacă încă nu o putem vedea?

Iar el îmi răspunse:

– E foarte ușor să știi când o căruță este goală. E din cauza zgomotului. Cu cât este mai goală, cu atât face mai mult zgomot.

Astăzi, adult fiind, când văd o persoană care vorbește prea mult, întrerupând conversația celorlalți, dovedindu-se inoportună, lăudându-se cu ceea ce posedă, simțind-se atotputernică și disprețuindu-i pe cei din jurul ei, încă mi se pare că mai aud vocea tatălui meu, spunând: „Cu cât este mai goală căruța, cu atât mai mult zgomot face”.

Smerenia constă în a trece sub tăcere virtuțile noastre și de a le permite altora să le descopere. Nu uitați că există oameni atât de săraci, încât nu au nimic altceva decât bani și o mândrie pe seama lor.