"Acest lăcaș s-a clădit din temelie de noi, spre a fi chinovie de părinți monahi."

"Acest lăcaș s-a clădit din temelie de noi, spre a fi chinovie de părinți monahi. Și fiindcă prin partea femeiască putea să se aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolea, de aceea, sub grea legătură s-au oprit ca de la acest loc să nu mai treacă înainte, sub niciun chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să fie asupra lor, precum: sărăcia, gubăvia și tot felul de pedepse. Și iarăși, cele ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vie asupra lor tot fericitul bine. Amin. Calinic. Râmnic, 1867, ianuarie, 17”

Frați Creștini,

Mâine 11 Aprilie, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Calinic de la Cernica, fapt ce mă îndeamnă să vă fac cunoscute câteva amănunte din viața acestui minunat sfânt răsărit din sămânța neamului nostru.

Născut în București la anul 1787, Sfântul Calinic (Constantin Antonescu după botez) intră în Mănăstirea Cernica din apropierea Bucureștiului la vârsta de 20 de ani, făcându-se remarcat în fața bătrânilor monahi prin agilitatea și înțelepciunea ce l-au condus repede la tunderea în monahism. Datorită lipsei acute de preoți din București în urma morții multor slujitori ai Sfintelor Altare din timpul ciumei lui Vodă Caragea din 1812-1813 (aproape o sută de mii de victime în rândul bucureștenilor), care a contaminat aproape toți preoții ce i-au înmormântat creștinește pe ciumați, este silit împotriva voinței sale să accepte Taina Preoției, conducând Mănăstirea Cernica timp de aproape trei decenii.

În 1850 este chemat în inima Olteniei, la Craiova, să păstorească ca arhiereu episcopia oltenească. Ajungând aici găsește reședința și catedrala distruse de foc în urma unei invazii austriece și consideră mai eficientă mutarea Episcopiei din Craiova la Râmnicul Vâlcea.

Dintre cele mai însemnate lucruri din viața Sfântului Calinic rămâne înființarea Mănăstirii Frăsinei din localitatea Muiereasca, județul Vâlcea. Aici descoperă, în mijlocul unei păduri de frasin, un vechi schit părăsit, unde cu 150 de ani în urmă viețuise o mică obște monahală. Rămâne uimit de frumusețea locului și hotărăște să cheme pe un frate (de sânge) pe nume Acachie, care era și el călugărit la Cernica, să pună bazele unei mănăstiri ce o va numi Frăsinei, inspirându-se de la tinerii copaci de frasin ce înconjurau așezarea monahală.

Mănăstirea Frăsinei, pe care nu cu mulți ani în urmă Dumnezeu m-a învrednicit și pe mine să o vizitez și să mă închin la ctitoria Sfântului Calinic, este singurul loc monahal din România peste care s-a aruncat "avatonul", o regulă monahală ce marchează un loc unde partea femeiască nu are acces.

Asupra acestei reguli planează mai multe legende urbane. Cel mai probabil și drept de crezut este faptul că Sfântul Calinic introduce această regulă de a interzice partea femeiască fiind inspirat de aceeași regulă din Muntele Athos din Grecia, pe care Sfântul Calinic îl vizitase în numeroase rânduri. Legendele urbane mai spun însă că Sfântul Calinic, venind neanunțat în vizită la noua mănăstire înființată, găsește toți călugării petrecând cu mese îmbelșugate și cu femeile din sat. Ba chiar și denumirea satului învecinat (Muiereasca), cuvânt peiorativ ce în Transilvania se traduce "femeie", l-ar fi determinat pe Sfântul Calinic să arunce acest avaton peste Sfânta Mănăstire Frăsinei.

Sfântul Calinic însuși instalează o placă de piatră inscripționată cu un text ce conține un "blestem" pentru neascultători și totodată o binecuvântare pentru cei ce vor asculta și vor respecta legământul Sfântului Calinic. Cum am spus, tind să cred că Sfântul Calinic a fost inspirat din viața Sfântului Munte Athos despre viața austeră fără consum de carne și fără a permite celor de parte femeiască să pășească în acel sfânt locaș, a doua variantă tind să cred că este pur folclor, ținând cont de creativitatea poporului nostru.

De remarcat este faptul că acest legământ al Sfântului Calinic, pe care îl pomenim mâine, rămâne veșnic un legământ pus de un sfânt slujitor al Domnului și noi știm că ceea ce un Preot/Episcop leagă pe pământ rămâne legat și în ceruri și ceea ce acesta dezleagă pe pământ, rămâne dezlegat și în ceruri.

Avem mărturii clare și demne de crezare cum anumite persoane de parte femeiască au încălcat din curiozitate sau necugetare acest legământ și au pătimit boli groaznice sau unele chiar moartea. Ultimul incident a avut loc chiar acum câțiva ani în urmă, când mama unei "celebrități" din România, aflându-se într-un pelerinaj în zonă, ar fi încălcat tot din curiozitate legământul Sfântului Calinic de la Cernica și la plecare a suferit un accident groaznic, căzând peste ea o bucată imensă de piatră, desprinsă dintr-o stâncă, și ucigând-o pe loc.

Sfântul Calinic de la Cernica trece la viața veșnică pe data de 11 Aprilie 1868. La dorința acestuia este înmormântat în pridvorul Bisericii Sfântul Gheorghe de la Mănăstirea Cernica, aceasta biserică fiind tot ctitoria sfinției sale.

Canonizarea Sfântului Calinic din ostrovul Cernica s-a înfăptuit în anul 1956.

Pentru rugăciunile Sfântului nostru Calinic, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-ne pe noi.

Părintele George Acsente.