Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Frați Creștini,

În Biserica noastră Creștin-Ortodoxă, cultul Sfinților nu se limitează doar la perioada creștină. Avem în structura calendarului mai mulți Sfinți care au trăit cu mult înainte de venirea în lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Unul dintre aceștia este și Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, pe care îl prăznuim în ziua de 20 Iulie.

Sfântul Ilie a trăit cu peste 800 de ani înainte de venirea Domnului. El s-a născut în orașul Tesve din Samaria Iudaică. Încă din primele zile din viața lui Ilie tesvitenii au știut că acesta nu avea să fie un om oarecare; tatăl său are o vedenie în care noul născut Ilie gusta dintr-o vâlvătaie de foc, fapt interpretat de preoțimea timpului că acest prunc va fi binecuvântat de Dumnezeu cu harul profețiilor.

Sfântul Ilie este cinstit de Creștini pentru faptul că a fost Profetul care s-a luptat cel mai aprig cu păgânii și cu iudeii care se îndepărtaseră de Dumnezeu. El a trăit pe vremea Regelui Ahav, pe care l-a înfruntat neînfricat din pricina rătăcirii lui. Ahav, care luase de soție pe una dintre fiicele Împăratului Sidonului (Sidonul era pământ stăpânit de păgâni), a adus în Samaria nu numai pe soția sa, dar și un zeu păgân pe nume Baal. Zeul Baal, primit de la Împăratul Sidonului, era unul renumit prin ritualuri de desfrâu fără margini, căruia i se aduceau jertfă prunci noi născuți rezultați din desfrânarea săvârșită în jurul acestui zeu.

Nemaisuportând această rătăcire și urgie a fraților săi samarineni, Ilie merge la Regele Ahav și îl mustră pentru faptul că a spurcat pământurile Samarei cu acest idol neînsuflețit și cu jertfele sale de prunci aruncați în gura idolului încins în foc. Observăm câtă valoare avea viața umană în acele locuri, cu doar 800 de ani înainte de venirea Mântuitorului.

Ilie îi spune Regelui Ahav ca Iahve, adică Dumnezeu, va încuia cerurile pentru trei ani și jumătate - iată cât de precis comunicau Proorocii cu Dumnezeu - și în acest timp nu va picura nici măcar rouă pe fața pământului. Dumnezeu va trimite această pedeapsă pentru ispășirea păcatelor lor și îndreptarea poporului la dreapta credință.

În această perioadă, Sfântul Ilie se ascunde de furia Regelui într-o peșteră de lângă râul Cherit, unde este hrănit în chip miraculos de către un corb.

View fullsize

După ce petrece o perioadă pe lângă râul Cherit, el este găzduit de către o femeie văduvă din Sarepta Sidonului, care este bucuroasă să-l hrănească cu ultimele ei resurse de alimente și care apoi se lasă în voia Domnului. Vizitatorul special face ca făina și untdelemnul din cămara ei să nu se sfârșească pe toată perioada șederii sale în Sarepta. Mai mult, Ilie îl învie pe fiul acesteia. Aici observăm universalitatea lui Dumnezeu: deși văduva din Sarepta era păgână, iată că la rugăciunile dreptului lui Dumnezeu, Ilie, fiul acesteia se întoarce din moarte.

După ce se scurg cei trei ani și jumătate, Ilie merge din nou în fața Regelui Ahav să vadă în ce stare duhovnicească se afla poporul. Lipsa ploii făcuse pământul să arate ca unul de aramă. Starea oamenilor era una disperată dar năravul lor nu se schimbase. Baal stătea încă pe soclul său primind jertfele pruncilor iar oamenii se închinau lui ca unui Dumnezeu.

Văzându-l Ahav pe Ilie, se mânie și îl acuză pe acesta făcându-l vinovat de mânia lui Dumnezeu pentru "blestemele sale". Ilie îi spune că timpul adevărului este acum și va trebui să se vădească înaintea Domnului adevăratul Dumnezeu. Îi spune lui Ahav să meargă cu toți popii idolești în munte, să aducă jertfă fiecare pentru el iar peste adevărata jertfă se va pogorî foc din cer să o mistuie. Întâi aduc jertfă închinătorii lui Baal și mincinosul idol rămâne rușinat. Spre seară Ilie, așezând jertfa peste jertfelnic, se roagă și Dumnezeu trimite foc peste jertfelnic și mistuie jertfa cea bine primită.

Slujitorii lui Baal cei rușinați sunt prinși de către Ilie și ostașii Regelui Ahav la poalele muntelui Carmel și sunt uciși cu toți. Idolul Baal a fost dărâmat iar poporul s-a întors la dreapta credință.

Fascinanta istorisire se afla în cărțile Regilor din Vechiul Testament, mai exact în cartea 3 și 4 Regi. Cu nostalgie mi-aduc aminte de anii prunciei mele când, stocul cărților istorice din biblioteca smeritei mele școli din sat fiind deja distribuit elevilor, apelam la Sfântă Scriptură de acasă și citeam toate aceste lucruri deosebit de fascinante pe care le descopeream acolo. Citeam despre Ilie, despre Daniel care a fost aruncat în groapa leilor, de felul cum interpreta el visele Regelui Nabucodonosor, citeam despre Iosif care a fost abandonat într-o fântână de cei care nădejduiau că fapta lor nu va fi vădită vreodată. De aici am învățat că nu există o fărădelege pământească care să nu fie descoperită. Frumoasă copilărie mai era.

Ilie, apropiindu-se de finalul vieții sale pământești, este răpit în preajma Iordanului la Cer, negustând din moartea pământească. Îl mai descoperim prezent pe Sfântul Ilie în Tabor, la schimbarea la față a Domnului, când era acompaniat de Moise. Cartea revelației ne spune că Sfântul Ilie se va întoarce în vremea lui antihrist pentru a se război cu acesta, însă va fi omorât de antihrist.

Aș dori să vă dau un mic test pentru a observa atenția dumneavoastră la buletinului nostru. În câteva cuvinte răspundeți la întrebarea "Unde a fost primit Sfântul Ilie de Dumnezeu după ce a fost înălțat la Cer, având în vedere că cerurile au fost închise de la căderea lui Adam până la Învierea Domnului Iisus?".

Preotul George Acsente, preluare din buletinul 19 Iulie 2017.

Tuturor celor ce poartă numele Sfântului Prooroc Ilie le dorim La Mulți Ani!