Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca

„Fugi de poftele tinereții și urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inima curată” - 2 Timotei 2:22

Frați Creștini,

Cea de-a cincea duminică din Postul Mare este dedicată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca.

Ne întrebăm, de ce este atât de însemnată această Sfântă încât Biserica i-a dedicat, pe lângă ziua de praznic a adormirii sale de pe 1 Aprilie, și una din duminicile din Postul Mare? Încercăm să aflăm aceasta împreună!

Am deschis programul liturgic încă din prima zi de Post cu „Canonul Sfântului Andrei Criteanu", un canon de rugăciune dedicat luptei noastre cu poftele trupești, pofte ce i-au făcut pe primii oameni Adam și Eva să-și piardă viața nobilă și strălucirea Raiului, pofte care au făcut pe mulți dintre protopărinții noștri ca Manase, David sau Noe să cadă din Slava lui Dumnezeu, dar prin pocăința lor fie iertați de Dumnezeu și reprimiți în Slava de odinioară. Canonul Sfântului Andrei din prima săptămână a Postului abundă în exemplificări ale oamenilor care au dobândit sfințenia și cununa mântuirii chiar după o viață decăzută, cel mai exemplificat personaj fiind Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca.

Am deschis cuvântul acesta cu un verset din Epistola către Timotei, unde Sfântul Pavel îl sfătuiește pe Timotei (un tânăr ucenic al lui Pavel despre care am scris în altă ediție a buletinului nostru parohial) să nu risipească tinerețea în pofte trupești, ci să aleagă virtuțile și viața plăcută lui Dumnezeu. Îndemnul Sfântului Pavel nu se limitează doar la Timotei ci se extinde către noi toți.

Este cu adevărat un lucru extrem de greu să fii tânăr astăzi și să trăiești în neprihănire, în curăție și virtuți. Nici pentru noi, cei ce suntem în pragul vârstei de 50 de ani, nu a fost prea simplu, gândindu-ne că am gustat din fructul dulce-amar al adolescenței noastre imediat după căderea blocului comunist. Mă refer la gustul „dulce-amar” gândindu-mă că la pachet cu libertatea noastră, mult dorită de părinții și bunicii noștri, a venit și valul de libertinaj ce cuprindea mult mai multă vulgaritate, indecență, imoralitate, lipsă de respect și multe alte lucruri negative ce au stat ca o barieră între noi și Dumnezeu. Cu toate acestea, stilul de viață de atunci era mult mai favorabil nouă decât cel al tinerilor din ziua de astăzi, doar trei decenii mai târziu. Nivelul de expunere și acces la viața depravată a tinerilor noștri este inimaginabil și imposibil de comparat cu vreo perioadă din istoria modernă a omenirii. Noi, părinții lor, ne străduim să îi ghidăm și să le filtrăm pe cât posibil accesul la viața plină de tentații, de multe ori cu riscul de a-i îndepărta de noi, de credința și de învățătura dogmatică a bisericii.

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, pe care o vom prăznui Duminica aceasta, este pentru noi părinții stâlp de nădejde că puterea lui Dumnezeu este mare și El poate transforma într-o clipă viața unui tânăr, dar și pentru tineri este un model că se poate trăi viața și după ce hotărâm să ne pocăim, să ne îndreptăm viața după normele creștinești.

Deseori auzim că „nu pot trăi fără să consum alcool, nu pot trăi fără să consum substanțe interzise, nu pot trăi fără să desfrânez, nu pot îmbrățișa o viață blândă specifică creștinilor” și multe alte forme scuzabile. Nu este așa dragii mei, la fel gândea la început și Sfânta Maria Egipteanca.

Sfânta Maria Egipteanca devenise o tânără rebelă care și-a părăsit casa părintească din cauza restricțiilor impuse și s-a dus în Alexandria Egiptului pentru a trăi o viață contrară cu viața curată și înfrânată recomandată de Pavel lui Timotei. Atât de curajos este diavolul că o îndeamnă pe aceasta să se urce în corabia unor bieți pelerini ce călătoreau spre Ierusalim cu gânduri curate, pentru a-i întina cu patima desfrâului. Însă mare și misterioasă este puterea lui Dumnezeu, Cel ce într-o clipă transformă viața unei prostituate într-o viață demnă de toată lauda și venerarea.

Momentul convertirii la o viață sfântă a Mariei Egipteanca ar trebui să fie răscrucea fiecărui tânăr. Din această cauză noi zicem. rugându-L pe Dumnezeu: „Păcatele tinereții noastre, nu le pomeni Doamne”.

Omul care spune că nu are nevoie de un moment de răscruce prin pocăința vieții sale, eu îl consider insuficient de matur. Nu toți simțim acea barieră energetică pe care a simțit-o Maria Egipteanca atunci când intrăm cu nonșalanță în Sfânta Biserică și această stare de nepăsare ne poate transforma în niște creștini indiferenți și inerți la Harul lui Dumnezeu.

Sfânta Maria Egipteanca a simțit din plin lucrarea lui Dumnezeu atunci când s-a văzut interzisă să intre în Biserică pentru a venera Sfânta Cruce, însă a fost încredințată că acesta este momentul de cotitură și de îndreptare a vieții sale. A promis că dacă i se va permite venerarea Sfintei Cruci își va îndrepta viața și nu va mai păcătui. Foarte puțini dintre noi avem această bărbăție a Mariei Egipteanca de a spune „De ajuns Doamne”. De obicei spunem „Încotro Doamne”, lăsând o portiță deschisă vieții de dinainte.

Mult și-a plâns trecutul Maria Egipteanca, mulți ani după retragerea în pustiul Iordanului s-a luptat cu „fiara” gândurilor ce erau odinioară fapte și 47 de ani s-a luptat fizic cu fiarele și asprimea deșertului de dincolo de Iordan, până când Părintele Zosima, a cărui viață vrednică o cunoaștem, o descoperă ca o ființă complet transformată trupește și spiritual.

Sfânta Maria Egipteanca moare în anul 422 după ce se învrednicește să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos și rămâne în istoria creștinismului ca fiind cel mai veritabil model de pocăință.

Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, să ne mântuiască!

Părintele George Acsente.