Un om care se afla pe cale s-a oprit în mijlocul unui grup de muncitori și, vrând să afle ce aveau de gând aceia să facă, a început să întrebe când pe unul, când pe altul, despre cele ce făceau.

Astfel, el întrebă pe primul muncitor:

- Ce faci aici, frate?

- Îmi câștig pâinea! i-a răspuns lucrătorul fără să ridice capul.

Călătorul a mers apoi la al doilea muncitor, pe care l-a întrebat:

- Dar tu, ce faci aici, omule?

Muncitorul cel de-al doilea, privind cu mult drag spre cele ce făcea, îi spuse:

- Vedeți?! Tai o piatră frumoasă!

Mai apoi, el s-a adresat și unui al treilea muncitor, care, cu multă bucurie și lumină pe chip, i-a răspuns:

- Construim o biserică minunată!

Abia la sfârșit a înțeles călătorul cele ce lucrau acei muncitori, însă și faptul că fiecare vedea în munca lui altceva. Unul vedea în aceasta doar o simplă slujbă, de care avea nevoie; un altul făcea aceasta din pasiune pentru slujba lui; iar un altul o făcea din dragoste pentru ceea ce se zidea, pentru ceea ce rezulta în urma acelei munci.