"Dar au strigat către Domnul în necazurile lor și din nevoile lor i-a izbăvit. Și i-a poruncit furtunii și s-a liniștit și au tăcut valurile marii" Psalm 106: 28-29 

În numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt, Amin. 

Frați Creștini,

Din legăturile duhovnicești cu credincioșîi observ deseori carențe în practica creștină în ceea ce privește rugăciunea, și anume a timpului alocat, a structurii și a momentelor din afara spațiului liturgic din Biserică. Orice creștin trebuie să se străduiască și să-și chibzuiască timpul pentru a se ruga zilnic. Timpul este invocat adesea că o scuză în economia rugăciunii, însă pentru mulți dintre noi acel timp este irosit ne-eficient și fară a acorda prioritatea și atenția cuvenită rugăciunii. Ca trăitori în spațiul mirean (în lume) avem obligația de a ne ruga imediat ce ne sculăm dimineața pentru a reinvigora Duhul odihnit și așezat peste somnul de noapte. Putem asemăna rugăciunea de dimineață cu un energizant al sufletului ce ne dă tărie și ocrotire pentru ziua care începe. Important să știm, este că rugăciunile zilnice în cultul Creștin Ortodox au un format standard, gândit de către Sfințîi Părinți pentru binele și folosul nostru. A fost gândit astfel pentru că rugăciunea este într-o formă obligatorie care se adresează tuturor creștinilor, indiferent de cultură sau nivel de inteligență. Dacă cineva este mai lipsit de creativitate, acesta nu se poate scuza că nu se poate ruga fiindcă nu știe cum, sau nu are puterea de a înțelege cum să se roage; un astfel de creștin se roagă cu rugăciunile standard ale bisericii. În secolul 21 aproape toată populația este alfabetizată și poate citi rugăciunile-tip, însă bunicii și strămoșîi noștri aveau alt mod de a se ruga, ei învățau anumite rugăciuni pe de rost și se hrăneau doar din acestea. Era o jertfă sinceră și bine primită de către Dumnezeu, era exact ce aveau ei nevoie pentru a se mântui, țînând cont că mulți dintre ei nu știau să citească. Jertfa rugăciunii în timpurile noastre ar trebui să fie mult mai consistentă datorită faptului că încercările noastre sunt mult mai mari, expunerea noastră la vicii și patimi este mult mai năpraznică, și atunci avem nevoie de arma rugăciunii mult mai frecvent.  

Este suficientă rugăciunea standard din cartea de rugăciune unui creștin astăzi? Răspunsul este clar: DA. Respectând normele de rugăciune impuse de Biserică, avem și noi tot ce ne trebuie pentru a ne feri de lucrarea celui rău, însă este recomandat că fiecare creștin să se roage și după propriile nevoi duhovnicești personale. De multe ori creștinii ortodocși se găsesc în dificultate dacă sunt puși în situația de a se ruga cu propriile vorbe, cu greu și gângav ne găsim cuvintele potrivite unei rugăciuni pentru nevoile personale, fie că este de mulțumire, de cerere, sau de laudă. 

Dacă rugăciunea de dimineață poate fi percepută că un energizant sufletesc, cea de seară o resimțim că pe o rugăciune generatoare de calm și pace pentru sufletul nostru. Dacă dimineața suntem pe fugă la rugăciune, seara ne rezervăm timp să aprindem o candelă, să punem un pic de tămâie pe un cărbune aprins, tocmai pentru a crea un mediu de liniște poprice pentru rugăciune, ce așterne un Duh de pace peste sufletul nostru, ajutându-ne să avem un somn odihnitor. În mediul monahal rugăciunea este mult mai consistentă, gândindu-ne la toate Ceasurile și cele Șapte Laude săvârșite de fiecare monah. Noi în lumea mireană avem rugăciunile de dimineață și seară, la care se mai adaugă și rugăciunile de dinainte și după fiecare masă, care din nou sunt rugăciuni standard, scurte și ușoare. 

De ce ne rugăm înainte de masă? Pentru că așa este corect, așa făceau și strămoșîi noștri și dacă așa făceau ei, mai înadins trebuie să facem noi. Strămoșîi noștri se rugau, binecuvântau și chemau Harul lui Dumnezeu peste mâncarea de pe masă. Dar să nu uităm că acea mâncare era o mâncare integral produsă și muncită de mâinile lor, acele produse erau binecuvântate și iarăși binecuvântate, pentru că ei înainte să însămânțeze ogorul îl rugau pe Dumnezeu să binecuvinteze sămânța, mai apoi îl rugau pe Dumnezeu să binecuvinteze roadele din care aduceau la Biserică jertfă în ziua de 6 August (Schimbarea la Față a Domnului) unde preotul le stropea cu Aghiasmă Mare și le binecuvânta. Acele ofrande erau duse acasă și se amestecau cu celelalte roade și astfel le consumau cu conștiința că erau binecuvântate de Dumnezeu. Cu toate acestea, ei se rugau și făceau semnul Sfintei Cruci peste fiecare pâine, chemând din nou Harul lui Dumnezeu. Oare să fi fost aceasta cauza pentru care alimentația oamenilor era mult mai sănătoasă și nu era atât de dăunătoare organismului uman? Cine mai face astăzi în era agriculturii mecanizate rugăciuni înainte de însămânțare sau rugăciuni pentru recoltă? Alimentele cele mai multe sunt cumpărate din supermarket, super conservate, și în loc de binecuvântare sunt frumos ambalate și vândute doar cu gândul la un profit cât mai generos. Alimentația noastră de astăzi are nevoie măcar de rugăciunea noastră de dinainte și după ce o consumăm pentru a deveni cu adevărat o hrană sănătoasă și benefică trupului nostru. Multora dintre noi ne este jenă sau chiar rușine față de membrii familiei să ne ridicăm și să spunem o rugăciune de binecuvântare a mesei. Strămoșîi noștri aveu mult mai mult respect pentru hrana lor de zi cu zi, aveau chiar un ritual de a îngropa oasele ce rămâneau după sacrificarea unui animal, tocmai pentru a-și arăta respectul cuvenit pentru animalul ce a trebuit să moară pentru a-i hrăni. Câtă înțelepciune aveau strămoșîi noștri! 

Nu trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu doar atunci când noi avem necazuri, sau atunci când dorim să obținem ceva de la Dumnezeu. Când ne rugăm, noi creștinii ne aducem aminte că avem un Creator, ne oferim inima și pe noi înșine lui Dumnezeu, în care ne punem nădejdea fericirii noastre aici pe pământ și tot odată nădejdea moștenirii viețîi veșnice în Împărăția lui Dumnezeu. Noi prin rugăciune ne pregătim aici pe pământ de întâlnirea și nemurirea noastră în Raiul lui Dumnezeu, iar prin rugăciune Dumnezeu vede smerenia noastră și El revarsă că un Atotstăpânitor binecuvântare și tot ce ne este de trebuință sufletului și trupului. Vă încurajez să aveți o rugăciune deschisă cu Dumnezeu, rugăciunea deschisă vine prin practică, și ea alungă orice fel de lenevire sau jenă față de semeni, factori ce ne fac să amânam sau chiar să anulăm timpul consacrat rugăciunii noastre. Dacă nu ne rugăm în cadrul familiei noastre, atunci vom fi stângaci și cu rugăciunea în Biserică unde timp de două ceasuri doar asta trebuie să facem. Neinițierea și neobișnuința rugăciunii ne face să ni se pară Sfânta Liturghie prea lungă, să ni se pară cântările plictisitoare sau învechite. Când suntem la Sfânta Liturghie nu trebuie să avem nici un moment de "respiro", mintea noastră trebuie în permanență să fie conectată în rugăciune cu Dumnezeu, astfel încât să nu mai avem timp să observăm defectele și carențele celor din jurul nostru. Ați observat atunci când mergem pe la mănăstiri cum călugării se roagă în permanență nepasandu-le de ce este în jur sau ce părere au ceilalți despre ei? În momentul când și noi vom reuși să facem astfel, vom deveni nerăbdători să venim cu drag în fiecare duminică la ora 10:00 pentru a participa la Sfânta Liturghie, vom veni cu bucurie și vom pleca cu o bucurie și mai mare pentru că ne-am alimentat sufletul pentru o săptămână întreagă cu nectar duhovnicesc. 

Prin rugăciune puterea de a-L iubi pe Dumnezeu crește, tainele de a-L înțelege pe Dumnezeu sporesc și ele, iar atitudinea noastră se schimbă, precum și percepția celor din jur despre noi se schimbă văzandu-ne dornici de a ne apropia de Dumnezeu. Vorbele tale spuse în rugăciune îi vor determina și pe cei din jur să se schimbe, o să observați rapid schimbări și în atitudinea copiilor, copii care vizibil pierd din darul rugăciunii în lumea desacralizată în care vor trăi ei. Nu vă jenați să îi invitați și pe copii seara să vă rugați împreună, încurajați-i să se roage cu glas tare în limba pe care o înțeleg ei cel mai bine. 

Dumnezeu să vă binecuvinteze și să vă sporească darul rugăciunii! 

Părintele George Acsente 

În fiecare seară în timpul Postului Mare rostim

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Ce ne recomandați să citim în această lună?

Pentru că ne pregătim să intram în Postul Mare care va începe luni, 7 martie, vă  recomand să citiți:

• Sfânta Taină a Spovedaniei pe înțelesul tuturor

• Guide to Confession

• Scara Dumnezeiescului Urcuș - O citim impreună Miercuri 16 Martie-16 Aprilie ora 9 PM EST Zoom Call la ora de Cateheză cu Pr. George