Bărbatul care-și spovedea femeia

Ion era un bărbat căsătorit care nu se prea înțelegea cu soția lui și din această cauză în casa lor era tot timpul neliniște. El se credea foarte credincios și mergea mereu la spovedanie, dar de fiecare dată la alt duhovnic. La duhovnic când se spovedea mai mult vorbea despre păcatele soției și de faptul că aproape în totalitate vina păcatelor săvârșite aparținea ei.

Iată însă că într-un final ajunge la un duhovnic foarte iscusit, care îl spovedește. Dar și de data aceasta Ion se îndreptățea și găsea explicații păcatelor sale în purtarea soției lui.

După o lungă spovedanie la urmă preotul îi spuse așa:

– „Ioane! Pentru toate păcatele săvârșite vei face în fiecare zi rugăciunile de dimineață și de seară, paraclisul Maicii Domnului spre ajutor, o catismă la psaltire și…..etc., etc., fapte bune, milostenie, trezvia minții, bunătate, blândețe cu aproapele…. și câte 300 de metanii în zi!”

Ion stătea și asculta și consternat de faptul că i-a dat preotul un canon așa aspru l-a întrebat intrigat:

– „Părinte! Dar de ce să fac eu așa de multe, de ce să-mi dați un canon așa de greu, când eu toate le fac din cauza soției? Ea se cade să-l facă, nu eu!”

Și părintele cu blândețe i-a răspuns:

– „Ioane! Se cuvenea ca ție să-ți dau canon. Tu în loc să te spovedești pe tine ai spovedit-o pe ea. Așa că acest canon ți se cuvine ție. Când va veni ea la spovedanie îi voi da și ei ceva de făcut spre îndreptare, dar deocamdată tu ai spovedit-o pe ea, ai judecat-o în fel și chip și deci se cade acum ca tu să-i faci canonul…”.

Unii dintre noi, de câte ori nu mergem la spovedanie și vinovat pentru toate câte am făcut e oricine numai noi nu. E vinovată și vremea de afară, și autobuzul care nu vine la timp, și șoferii din trafic, și ploaia și soarele și soacra și cățelul și purcelul, până și luna de pe cer greșește față de noi și noi, smeriții, față de Dumnezeu, dar numai din cauza lor, în niciun caz din cauza noastră.

Îndreptățirea de sine este păcatul frate cu neascultarea, deoarece Adam și Eva, în rai, s-au îndreptățit și au pierdut totul. Așadar, când mergem la spovedanie să spunem duhovnicului doar păcatele noastre, fără să ascundem ceva, și să dăm vina numai pe noi, nu pe alții.