„Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare de greșalele noastre, Hristoase Dumnezeule"

„Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare de greșalele noastre, Hristoase Dumnezeule; că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe cruce, ca să izbăvești din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuiești lumea” - Troparul Duminicii Ortodoxiei

Frați Creștini.

Duminica trecută am sărbătorit cu bucurie Duminica Ortodoxiei, duminica identității noastre și a credinței noastre, credința "drept slăvitoare" căci aceasta este ortodoxia.

Troparul din Duminica Ortodoxiei ar trebui să îl recunoască orice Creștin Ortodox, având în vedere că nu este doar un simplu "tropar", adică o cântare specifică duminicii ortodoxiei ce se cântă o dată pe an și atât. Nu, această cântare este mai mult decât o cântare din prima duminică din Post, este o rugăciune ce o rostesc creștinii ortodocși ori de câte ori intră într-o Sfântă Biserică și se înfățișează în fața Icoanei Mântuitorului Iisus Hristos. De câte ori ne închinăm în fața Icoanei Împărătești a Mântuitorului de pe iconostas, rostim această rugăciune "Preacuratului Tău chip ne închinăm..."

După cum v-am vorbit Duminică la Sfânta Liturghie, în Duminica Ortodoxiei ne sărbătorim identitatea noastră dar și biruința Sfintelor Icoane prin meritul de a fi venerate de creștinii drept slăvitori, percepându-le ca pe adevărate ferestre către cer, transcendând mintea închinătorului la sfințenia celui zugrăvit pe Sfânta Icoană.

Extrem de frumos a detaliat acest aspect invitatul special care a vorbit la vecernia Pan-Ortodoxă ce a avut loc la Catedrala Grecească Bunavestire.

Duminica trecută am trăit unul dintre cele mai frumoase momente de mândrie națională de când mă aflu în această comunitate, căci unul de-al nostru, Părintele Serafim Aldea, a călătorit din depărtata Scoție, fiind întemeietor și viețuitor al mănăstirii românești Mull din nordul Scoției, să vorbească despre Ortodoxie în fața unei catedrale pline de suflete dornice să-și îmbunătățească cunoștințele despre credința drept slăvitoare.

Am tresărit și am zâmbit la fiecare român pe care l-am întâlnit, însă și eu și părintele Nicolae am rămas dezamăgiți de prezența românească la acest eveniment. Oportunitatea să avem un român invitat special pentru a lectura între ortodocșii din Atlanta este foarte rară, deși avem teologi de elită universală în poporul nostru, este destul de greu să faci loc unuia între mult mai influenții greci sau ruși. Doar o părere personală.

Părintele Serafim Aldea ne-a reprezentat într-o manieră deosebită prin smerenia monahului trăitor în Hristos, descriindu-se cu modestie un "silly, skinny monk". Îl cunoșteam pe părintele Serafim din trecut, știam nivelul academic cu care se adresează însă chiar nu a fost nevoie duminică seara de un nivel super academic pentru a vorbi despre "Icons of the Kingdom of God". Venerarea Sfintelor Icoane mai mult se trăiește decât se vorbește și părintele Serafim a punctat foarte bine spunând că este greșită teologia protestantă ce susține că pe Domnul Iisus nu îl putem reprezenta în pictură. Este greșit și prin aceasta contrazici firea omenească a Domnului Iisus Hristos, negi faptul că Hristos s-a născut cu chip ca și al nostru din Fecioara Maria.

Mulțumim celor ce ați ascultat îndemnul nostru și ați participat la slujba de duminică seara, celor ce nu ați participat să mă iertați dacă v-am tulburat, preoții nu sunt preoți doar să-și laude turma cu orice preț, critica pozitivă trebuie să o percepem ca un act al iubirii din partea celui care vine. Dragostea mea de preot rămâne aceeași pentru fiecare, însă nădăjduiesc că va deschide un interes mai mare pe viitor atunci când se fac eforturi din partea oamenilor hărăziți de Dumnezeu cu darul vorbirii sau al rugăciunii de a parcurge drum lung să aducă har și binecuvântare între noi.

Îl rog pe Dumnezeu să ne ajute în urcușul nostru spre Înviere în cea de-a doua săptămână din Post.

Vă îndemn pe fiecare să încercăm să învățăm până la Sfintele Paști rugăciunea ce se rostește în fața Icoanei Mântuitorului, menționată în primele rânduri.

Părintele George.