Taina Sfintei Cununii

O femeie necăjită a venit la un preot să-i ceară sfat:

– Vă rog, părinte, ajutați-mă cu un sfat. N-am înțelegere în casă. Bărbatul meu cheltuiește mai mult decât câștigăm. Datoriile cresc, iar noi și copiii trăim tot mai rău.

– Lasă femeie, o să vorbesc eu cu el.

După câteva zile, preotul se întâlnește pe drum cu bărbatul femeii și îl întreabă:

– Cum o mai duci, fiule?

– Destul de greu, părinte.

– Dar, din câte știu eu, femeia ta este harnică, nu?

– Așa e, părinte, slavă Domnului, e femeie bună, nu mă pot plânge.

– Atunci, care este problema?

Încurcat, omul nu a mai știut ce să răspundă, dar preotul i-a spus:

– Vezi pasărea ce zboară chiar acum pe deasupra casei tale?

– Da, părinte.

– Căsătoria este și ea, fiule, tot ca o pasăre, iar bărbatul și femeia sunt cele două aripi. Dacă nu bat amândouă odată aerul, pasărea nu poate zbura. Oricât s-ar strădui una, fără ajutorul celeilalte nu poate face nimic. Caută să îți ajuți nevasta și copiii, căci doar așa te poți numi om. Mulțumirea ta depinde de mulțumirea familiei tale.

Recunoscător pentru sfat, bărbatul a plecat mai departe, iar, în gând, îi stăruiau cele spuse de preot.

“Dragostea toate le îndură, toate le crede, toate le nădăjduiește” (Sfânta Scriptură)