Privegheați și vă rugați

Odată, pe când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ, intrând ei într-un sat, pe casa cea mai frumoasă văzură un duh necurat șezând pe acoperiș și dormind.

- „Doamne, ce înseamnă asta?” întrebă Sfântul Petru.

- „Înseamnă” răspunse Dumnezeu „că oamenii din casa aceasta trăiesc în fărădelegi și nepăsare de cele sufletești. De aceea duhul necurat doarme liniștit. Nu se teme de primejdie, pentru că îi are în mâna lui.”

Mai mergând ei, iată că văd în jurul unei căsuțe, mici și sărace, zeci de duhuri necurate străjuind și frământându-se.

- „Ce înseamnă asta, Doamne?” întrebă Sfântul Petru.

- „În căsuța aceasta” răspunse Dumnezeu „trăiesc doi soți care au apucat pe calea mântuirii sufletești. Căsuța lor este plină de rugăciune, de dragoste, de bună înțelegere și de râvnă pentru cele sufletești. De aceea diavolul își dă toată silința să strice mântuirea lor. Aici și-a îngrămădit el greul atacului, pentru că aici se vede în primejdia de a pierde două suflete.”